Ce este CAEN?
CAEN*1) reprezinta acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistica nationala a activitatilor economice din România. Aceasta clasificare a fost proiectata pentru a permite gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la "unitati statistice", cum ar fi, de exemplu, o uzina sau un grup de uzine ce constituie o entitate economica, o întreprindere. Clasificarea asigura baza pentru pregatirea unei game largi de date statistice (productie, factori de productie, formarea de capital si tranzactiile financiare) ale acestor unitati. CAEN= Clasificarea activitatilor din economia nationala.
Ce sunt clasificarile statistice?
O clasificare statistica prezinta urmatoarele caracteristici principale: a) organizare ierarhica stricta si detaliata care face posibila culegerea si prezentarea informatiilor la diverse nivele de agregare (în functie de disponibilitatea datelor); b) acoperirea exhaustiva a domeniului observat; c) încadrarea fiecarui fenomen sau obiect analizat într-o singura entitate de clasificare (entitati ce se exclud reciproc); d) clasarea obiectelor analizate pe diverse ramuri ale clasificarii este guvernata de principii metodologice omogene.
Integrarea clasificarilor la nivel international
În decursul ultimului deceniu a avut loc o revizuire completa a clasificarilor statistice internationale, iar noile clasificari au fost elaborate ca un sistem integrat de clasificari statistice. Astfel, diversele clasificari ale produselor au fost armonizate si au fost corelate cu clasificarile activitatilor economice, pe criteriul originii economice. Pe lânga aceasta integrare la nivel mondial (în principal, sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite), alte organizatii regionale, de pilda Uniunea Europeana sau tarile Americii de Nord, si-au aliniat, în grade diferite, clasificarile proprii la clasificarile mondiale. Aceasta a dat nastere unui sistem integrat în care diversele clasificari au fost armonizate si corelate la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene si fiecare tara a realizat sistemul national corespunzator. Comisia de Statistica a Organizatiei Natiunilor Unite (CS-ONU), cu sprijinul Grupului de experti în clasificari internationale economice si sociale, a elaborat o tipologie proprie de clasificari în functie de gradul de integrare în sistemul revizuit, respectiv clasificari de referinta, derivate si conexe. Clasificarile de referinta sunt acele clasificari economice si sociale care reprezinta rezultatul unor acorduri internationale aprobate de Comisia de Statistica a Organizatiei Natiunilor Unite sau de alt organism competent, ca de exemplu Biroul International al Muncii (ILO), Fondul Monetar International (IMF), UNESCO etc., în functie de domeniul care face obiectul acestora. Clasificarile de referinta au dobândit o larga acceptare si un acord oficial amplu si sunt aprobate si recomandate ca linii directoare pentru elaborarea altor clasificari. Un exemplu de asemenea clasificare îl reprezinta Clasificarea Industriala Internationala Standard a Natiunilor Unite, pentru toate activitatile economice, versiunea revizuita 4 (ISIC Rev. 4). Clasificarile derivate se bazeaza pe clasificari de referinta. Ele pot fi elaborate prin adoptarea structurii si categoriilor din clasificarea de referinta, si atunci este posibila adaugarea unor detalii suplimentare fata de clasificarile de referinta, sau pot fi elaborate prin reorganizarea sau agregarea unor pozitii din una ori mai multe clasificari de referinta. Clasificarile derivate sunt adesea întocmite pentru utilizarea la nivel national sau multinational. Un exemplu de astfel de clasificare îl reprezinta clasificarea NACE Rev. 2 a Uniunii Europene. Clasificarile conexe sunt cele care se refera partial la clasificarile de referinta sau care sunt asociate cu clasificarile de referinta numai la anumite nivele ale structurii. Exemple de asemenea clasificari sunt Clasificarea Industriala Standard a Australiei si Noii Zeelande (ANZSIC) sau Sistemul Nord-American de Clasificare a Industriei (NAICS).
De ce sunt necesare revizuirile?
Schimbarea structurilor economice si tehnologiile noi genereaza noi activitati si produse care le depasesc ca importanta pe cele existente. Aceste schimbari reprezinta astfel o provocare constanta pentru clasificarile statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie sa fie prea lungi, deoarece relevanta clasificarii se diminueaza în timp, dar nu trebuie sa fie nici prea scurte, întrucât afecteaza negativ comparabilitatea datelor în timp. Orice revizuire a unei clasificari, mai ales daca include si modificari structurale, poate duce la întreruperi în seriile de timp.
De ce o revizuire acum?
Avantajele sistemului integrat descris mai sus sunt unanim recunoscute. Totusi, un astfel de sistem impune restrictii partilor participante. Segmentul referitor la bunuri transportabile din ISIC/CPC (si segmentul european conex din NACE/CPA)*2) se bazeaza pe Sistemul armonizat*3) (acronimul englez: HS). Atunci când HS se modifica, trebuie sa se modifice si celelalte clasificari. O modificare structurala majora în CPA, la nivelul de 4 cifre sau superior acestuia, depinde de o revizuire a NACE Rev. 2, deoarece CPA este direct legata, în structura sa, de NACE Rev. 2. NACE Rev. 2 este legat în mod direct de structura ISIC Rev. 4. Angajamentul de a mentine un sistem de clasificari corelat la nivel international impune o revizuire a NACE Rev. 1.1 concomitent cu ISIC Rev. 3.1. Prin legaturile existente între clasificarile utilizate la nivel european si clasificarile nationale, acest proces de revizuire a NACE Rev. 1.1 si creare a versiunii NACE Rev. 2 a impus un proces similar pentru CAEN Rev. 1, finalizat prin editia revizuita a acesteia, respectiv CAEN Rev. 2. *2) CPC - Clasificarea centrala a produselor, utilizata de Organizatia Natiunilor Unite; CPA este clasificarea produselor asociate activitatilor, utilizata de Uniunea Europeana, derivata din CPC. *3) Sistemul armonizat de codificare si descriere a marfurilor elaborat si actualizat de Organizatia Internationala a Vamilor (înfiintata în 1952 sub denumirea de Consiliul de Cooperare a Vamilor)
Ce nu este o activitate auxiliara?
Trebuie remarcat faptul ca, in conformitate cu definitia de mai sus, urmatoarele activitati nu trebuie sa fie considerate drept activitati auxiliare: a) producerea de bunuri si servicii care fac sau contribuie la formarea bruta de capital; de exemplu, activitatea de constructii pe cont propriu, care va fi clasificata separat la constructii, daca exista date disponibile privind volumul activitatii; b) productia, din care o parte importanta este comercializata chiar daca o mare parte a sa este consumata in cadrul activitatii principale; c) productia de bunuri care ulterior devin parte integranta a productiei realizate de activitatile principale sau secundare (de exemplu, productia de cutii a unei sectii dintr-o intreprindere, utilizata pentru ambalarea produselor proprii); d) productia de energie (dintr-o centrala electrica sau uzina de cocsificare integrata), chiar daca intreaga productie este consumata in unitatea producatoare; e) achizitia de bunuri pentru revanzare ca atare; f) cercetarea si dezvoltarea, deoarece aceasta activitate nu asigura un serviciu care este consumat in cursul productiei curente. In toate aceste cazuri, acolo unde exista date separate pentru aceste activitati, trebuie considerate unitati separate si ele trebuie considerate ca fiind unitati cu un tip de activitate propriu si clasificate in conformitate cu activitatea lor.
|
